Sari la conținut
LEGENDS
OF ROMANIA
EN
Ruinele forului de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, cu ziduri joase și coloane fragmentare, fotografiate în 2012.

Străbuni

Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa · Țara Hațegului

Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Un oraș roman din Țara Hațegului, unde străzile, forul și obiectele mici păstrează urmele unei lumi de instituții, meserii și oameni.

Foto: Razvan Socol · CC BY-SA 3.0 Romania · fotografie din 25 august 2012, decupată și optimizată pentru web; nu arată condițiile actuale de acces

Date rapide și cadrul editorial

Locul dintr-o privire

Loc real
Orașul roman de la Sarmizegetusa, distinct de Sarmizegetusa Regia[1][3]
Întemeiere
La începutul secolului al II-lea, sub Traian; sursele indică 108 sau 108–110[2][3]
Adresa muzeului
Sarmizegetusa nr. 1, comuna Sarmizegetusa, județul Hunedoara[4]
Clasare
RAN 91063.01; LMI HD-I-s-A-03205[1]
Patrimoniu Mondial
Componenta 1718-017 a Frontierelor Imperiului Roman – Dacia, înscrise în 2024[5][6]
Program
Marți–duminică; confirmă programul sezonier înainte de drum. Luni închis.[8]

Legenda principală

Inventarul celor care rămân

Șase obiecte, un scrib grăbit să plece și cheia unui atelier pe care cineva încă îl folosește.

I — O cheie de fier

Lucius trebuia să încheie inventarul înainte să vină căruța. Avea de numărat lucrurile rămase în încăperile biroului și în magazia din curte, de legat tăblițele și de predat cheile. În seara aceea pleca împreună cu cei care duceau registrele.

Pe masă pusese o cheie lungă de fier. Administratorul o lăsase acolo dimineață, cu celelalte. Numai că nu avea legată de ea o etichetă.

Lucius încercase cheile încăperilor din față. Pe aceasta n-o încercase nicăieri. O trecuse la sfârșitul listei: o cheie, întrebuințare necunoscută.

Femeia care a intrat în curte purta un vas cu apă și avea mânecile întărite de lut uscat. S-a oprit la ușă când a văzut fierul.

— A mea e.

Lucius a acoperit cheia cu palma.

— Administratorul mi-a dat-o.

— I-am dat-o ieri, să-mi deschidă magazia cât eram la cuptor.

— Ce magazie?

Femeia a arătat încăperea din fundul curții.

— Atelierul.

Pe lista lui, încăperea apărea goală. Fusese încuiată când trecuse pe acolo.

— Trebuie să termin, a spus el.

Femeia a pus vasul jos.

— Și eu.

II — O lampă cu ulei

Lampa stătea pe o poliță din birou. Avea gura înnegrită și puțin ulei pe fund. Lucius o așezase lângă lucrurile de împachetat, fiindcă lucrase la lumina ei până târziu.

Femeia și-a șters palmele de șorț.

— Iulia, a spus. Dacă trebuie să scrii un nume.

El a întors tăblița. Iulia se uita la lampă.

— Și pe asta o iei?

— A rămas în birou.

— Am adus-o când nu mai aveați ulei. Alaltăieri.

Lucius își amintea că lampa arsese bine. Nu întrebase cine o umpluse. Căutase cuvintele potrivite pentru o scrisoare, apoi uitase s-o stingă.

Pe fundul ei, Iulia i-a arătat o adâncitură mică, făcută înainte de ardere cu degetul mare.

— Nu e un semn de proprietate, a spus el.

— Nu. Mi-a alunecat din mână.

Lucius a luat lampa din dreptul lăzii. O dâră de ulei rămăsese pe lemn.

A șters-o cu o cârpă, apoi a dat lampa înapoi. În inventar a tras o linie peste numărul ei și a scris alături că fusese restituită.

În magazie încă nu intrase. Din uliță se auzea o roată lovind pietrele. A ieșit până la poartă, dar căruța care trecea era încărcată cu lemne.

III — O cană fără toartă

Cana era pe pervaz, cu apă proaspătă în ea. Lucius o folosise de dimineață și o număra acum printre vasele rămase. Iulia a întins mâna, dar el a ridicat-o înaintea ei.

— Tot a ta?

— Nu. A celui care păzește poarta noaptea.

Omul nu venise de două zile. Spusese că pleacă să-și caute fiica, iar Lucius nu știa dacă avea să se întoarcă. Toarta cănii fusese ruptă de mult; marginea se netezise.

— Îi dau alta dacă trece pe la mine, a spus Iulia.

— De unde știi că trece?

— Nu știu. De asta o las aici.

Lucius a băut apa rămasă și a pus cana la loc pe pervaz. Era singurul lucru pe care îl avea despre omul de la poartă, în afară de un nume pe o listă de plăți.

S-a întors la masă și a adăugat numele lângă cană. Apoi a răzuit cuvântul „părăsit” din capul coloanei. Deocamdată a lăsat locul gol.

Iulia a ridicat vasul cu apă și a umplut din nou cana.

IV — O unealtă din os

În lada de sub masă, Lucius găsise o bucată de os netezită, cu un capăt îngust. O întorsese pe toate fețele înainte s-o treacă între lucrurile fără folos cunoscut.

Iulia i-a cerut-o. El i-a dat-o, dar n-a lăsat tăblița din mână.

Femeia a scos din buzunar un bulgăre mic de lut, l-a umezit și a apăsat cu degetele o margine. A trecut osul pe deasupra. Marginea a rămas netedă.

— Pe acesta îl caut de ieri.

— Cum a ajuns în birou?

— L-am lăsat lângă lampă. Venisem să întreb de chirie.

Lucius și-a amintit atunci de vorbele administratorului: femeia cu atelierul avea de lămurit niște plăți. Nu spusese că încăperea era goală. Lucius găsise ușa încuiată și completase singur spațiul din dreptul ei.

— Mai lucrezi aici?

Iulia s-a uitat la lutul de pe masă.

— Am vase în cuptor.

— Știu. Dar după ce plecăm?

— Mai am vase de făcut.

Lucius a mers până la ușa din fundul curții. Pe lângă toc se vedea praf vechi, iar în dreptul pragului lut umed. Și-a ridicat sandaua ca să nu-l calce.

V — O monedă

Iulia avea o monedă înnodată într-un colț al șorțului. A desfăcut nodul cu greu; lutul se uscase și pe pânză.

— Pentru încăpere, a spus ea, punând-o pe masă.

Lucius n-a luat-o. În lada de drum trebuiau să intre și banii rămași la birou, iar administratorul ținea socoteala lor. Nu voia o sumă în plus pe care să n-o poată explica.

— Nu încasez eu.

— Atunci dă-mi cheia și o să plătesc când mi se spune cui.

— Mi s-a cerut să predau toate cheile.

— Și ție ți s-a cerut să scrii că e gol?

Lucius a coborât privirea spre lista lui. Iulia n-a mai spus nimic. A împins moneda până la marginea mesei și s-a apucat să desprindă lutul uscat din cutele șorțului.

Administratorul a venit după puțin timp, cu o legătură de pânză sub braț.

— Mai ai mult?

Lucius i-a arătat însemnarea despre încăpere.

— Am trecut-o goală. N-am intrat.

Omul s-a uitat spre Iulia.

— Asta cu plata voiam s-o lămurim înainte să plec.

Femeia a ridicat moneda. Administratorul a luat-o, a numărat ceva pe degete și i-a cerut lui Lucius o tăbliță curată.

Lucius a tras cheia de sub lista pe care o pusese peste ea.

VI — Un inventar

Când căruța s-a oprit, în birou mai erau de strâns doar cârpa, vasul cu apă și tăblițele. Administratorul ieșise să vorbească cu omul care conducea caii. Iulia a rămas în prag, cu lampa într-o mână și unealta de os în cealaltă.

Lucius a recitit lista. Lampa avea numele Iuliei. Cana avea numele paznicului. Unealta nu mai apărea printre lucrurile care trebuiau luate.

În dreptul atelierului, spațiul răzuit era prea mic. Lucius a întors tăblița și a început pe cealaltă față: încăpere ocupată, folosită de Iulia, olăriță.

A dus-o afară, la administrator. Omul a citit rândul, apoi l-a pus să adauge că plata fusese primită. A privit și el spre atelier, ca și cum abia atunci ar fi observat vasele așezate lângă zid să se usuce.

Lucius a legat tăblița cu celelalte. Nu încăpea bine în pachet; a desfăcut șnurul și l-a trecut din nou, lăsând nodul într-o parte.

— Cheia, i-a spus administratorul.

Lucius a ridicat-o de pe masă. Fierul se încălzise în lumina care intra prin ușă.

— E a încăperii din curte.

Administratorul a făcut semn spre femeie și s-a aplecat după legătura de pânză.

Iulia a lăsat lampa și osul pe prag ca să aibă mâna liberă. Lucius i-a dat cheia. Ea a trecut pe lângă căruță, a împins cu piciorul un ciob care stătea în dreptul tocului și a potrivit fierul în broască.

A trebuit să ridice puțin ușa. Apoi cheia s-a întors, iar Iulia a deschis atelierul.

Locul real

Ce este adevărat aici

Ulpia este un oraș colonial roman, nu cetatea dacică Sarmizegetusa Regia. Planul străzilor, spațiile publice, templele și obiectele din colecția muzeului arată cum locuiau și se organizau oamenii aici. Ruinele antice, amenajările moderne și condițiile actuale de vizitare au istorii diferite.

01

Istorie

Estimare bazată pe surse

O colonie nouă după cucerire

Orașul roman a fost întemeiat sub Traian, la începutul secolului al II-lea. Prezentările instituționale indică anul 108 sau intervalul 108–110. Așezarea din Țara Hațegului este distinctă de reședința regală dacică Sarmizegetusa Regia.

[2][3]

02

Știință

Estimare bazată pe surse

Un oraș desenat în străzi și insule

Străzile dispuse perpendicular împărțeau orașul în insule construite. După o extindere spre vest, incinta ajungea la aproximativ 540 × 600 de metri, adică 32,4 hectare. Aceasta este suprafața împrejmuită, nu întreaga întindere a așezării.

[1]

03

Curiozitate

Bine documentat

Forul avea și fântâni publice

Forul traianic ocupa centrul civic al coloniei. Intrarea monumentală, cu patru portaluri, marca întâlnirea străzilor principale; de o parte și de alta se aflau fântâni dedicate nimfelor. Piața publică avea astfel și o infrastructură a apei.

[1]

04

Cultură

Bine documentat

Zei palmireni într-un oraș al Daciei

Cercetările au identificat un templu al zeilor palmireni ridicat sub Septimius Severus, într-o insulă urbană deja existentă. Prezența lui documentează un cult cu legături orientale; nu dovedește că întregul oraș vorbea aramaica sau urma aceeași credință.

[3]

05

Știință

Bine documentat

Amfiteatrul rămâne un loc de cercetare

Cercetările preventive și supravegherea arheologică din 2022–2024 au însoțit proiectul de conservare și amenajare finalizat în 2025. Ruina antică și intervențiile moderne trebuie citite separat. Încheierea unui proiect nu stabilește singură condițiile de acces din ziua vizitei.

[7]

06

Cultură

Bine documentat

Viața cotidiană încape în obiecte mici

Colecția muzeului include obiecte din os, ceramică și sticlă, monede și piese din bronz, alături de sculptură și inscripții. Aceste categorii completează imaginea clădirilor publice cu urmele materiale ale vieții obișnuite. Lista colecției nu garantează expunerea fiecărei piese.

[4]

07

Curiozitate

Bine documentat

Muzeul a fost un han

Clădirea muzeului datează de la începutul secolului al XX-lea și a avut inițial funcția de han. Clădirea care păstrează obiectele romane aparține, așadar, unei alte epoci decât orașul din care provin.

[4]

08

Istorie

Bine documentat

Ulpia are propria componentă UNESCO

Ulpia este componenta 1718-017 a proprietății seriale „Frontiers of the Roman Empire – Dacia”, înscrisă în Patrimoniul Mondial în 2024. Recunoașterea privește componenta delimitată a acestei proprietăți; nu trebuie confundată cu statutul separat al cetăților dacice.

[5][6]

Pe scurt

Date de referință

Repere pentru citirea sitului

Incinta orașului
Aproximativ 540 × 600 m, după extinderea spre vest; nu întregul sit[1]
Tarife 2026
Tarif de bază: 30 lei adulți; 10 lei elevi, studenți și pensionari. Online: 33/11 lei, cu procesarea inclusă. Confirmă ce zone acoperă biletul.[9][10]
Clădirea muzeului
Fost han de la începutul secolului al XX-lea[4]

Ghid de vizită

Informații practice

Accesibilitate
Vizitare cu bilet; confirmă intrarea și zonele accesibileMuzeul este înregistrat la Sarmizegetusa nr. 1. Situl cuprinde mai multe zone; nu a fost verificat punctul actual de intrare, parcarea sau un traseu fără trepte. Adresa muzeului și coordonatele componentei UNESCO nu sunt un pin de parcare.
Timp & Sezon
Variabilă, în funcție de zonele deschise și de vizita la muzeu; fără durată oficială confirmată · În timpul programului confirmat, pe vreme potrivită vizitării în aer liberMoment ideal: În programul sezonier confirmat de muzeu; luni închis
01

Cum ajungi

Folosește adresa muzeului, Sarmizegetusa nr. 1, pentru identificarea localității și cere muzeului indicațiile actuale de sosire. Ulpia și Sarmizegetusa Regia sunt vizite distincte. România Atractivă menționează parcare în apropiere sau proprie, dar nu oferă un punct de parcare verificat pentru această pagină. Nu sunt furnizate indicații către parcele ori săpături neamenajate.

02

Când mergi

La verificarea din 30 octombrie 2026, anunțul MCDR valabil din 1 august indică marți–duminică 10:00–18:00 și luni închis; tabelul sezonier indică iarna 09:00–17:00, fără data trecerii. Confirmă programul aplicabil. Programarea telefonică este cerută pentru ghidaj, nu este prezentată ca obligație pentru orice vizită individuală.

03

E potrivit pentru copii?

Da, cu supraveghere și cu explicații despre diferența dintre ruine și reconstituire. Nu lăsa copiii să urce pe ziduri sau să intre în zone de cercetare. Confirmă traseul permis, accesul pentru cărucioare și disponibilitatea toaletelor înainte de vizită.

04

De ținut minte

Lista oficială pentru 2026 indică tarife de bază de 30 lei pentru adulți și 10 lei pentru elevi, studenți și pensionari. Platforma de bilete indicată de MCDR afișează 33/11 lei, cu procesarea online inclusă. Confirmă dacă biletul acoperă muzeul și complexul în aer liber împreună. Pentru program, verifică anunțul datat al MCDR: platforma repetă ore mai vechi. Respectă barierele și regulile muzeului privind fotografia.

05

Facilități și lucrări

Profilul România Atractivă menționează toalete în locație sau în apropiere și plată cu cardul ori numerar. Disponibilitatea actuală, accesul fără trepte și politica privind animalele de asistență nu sunt confirmate. Proiectele publicate pentru intrare și spații muzeale nu dovedesc că lucrările sunt încheiate sau toate zonele deschise.

Înainte de plecare

Siguranța face parte din drum.

Folosește numai zonele deschise publicului. Nu urca pe ziduri și nu lua pietre sau fragmente. Confirmă intrarea, parcarea, accesibilitatea și programul înainte de drum.

Informații practice verificate la 30 octombrie 2026

  • Verifică în ziua vizitei programul, eventualele închideri și regulile în sursele oficiale.
  • Folosește numai spațiile deschise vizitatorilor și respectă barierele, semnalizarea și indicațiile personalului sau ale comunității care administrează locul.
  • Fii atent la trepte, suprafețe denivelate ori alunecoase și supraveghează copiii.
  • Păstrează telefonul încărcat și adaptează vizita la vreme și la condițiile reale găsite la sosire.

Surse oficiale și actualizări

În caz de urgență, sună la 112 și comunică locul și situația cât mai clar.

Detaliu de teren

O coloană nu este o clădire întreagă

În fotografia forului din 2012 se văd coloane fragmentare și ziduri joase. Compară, din zona permisă vizitatorilor, ceea ce păstrează materialul cu ceea ce reconstruiesc explicațiile. Nu folosi fotografia ca dovadă a traseului actual.

Localizare

Unde se află

Pinul arată localizarea obiectivului pentru orientare. Nu reprezintă automat o parcare, un punct de pornire sau dovada accesului auto.

Documentare

Referințe

Numerele din text trimit la lista de mai jos. Titlurile deschid sursa externă folosită pentru verificare.

  1. [1]Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa — Institutul Național al Patrimoniului, Repertoriul Arheologic Național
  2. [2]Ulpia Traiana Sarmizegetusa — Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC
  3. [3]Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa – templul zeilor palmireni — Muzeul Național de Istorie a României
  4. [4]Complexul de monumente „in situ” Sarmizegetusa şi Muzeul de Arheologie Sarmizegetusa — INP, Ghidul Muzeelor
  5. [5]Frontiers of the Roman Empire – Dacia — UNESCO World Heritage Centre
  6. [6]Frontiers of the Roman Empire – Dacia — Geographical data — UNESCO World Heritage Centre
  7. [7]The Amphitheatre of Sarmizegetusa (2021–2024) — Ovidiu Țentea, Florian Matei-Popescu, Marius Streinu, Mihai Duca; Cercetări Arheologice 32.2, 2025, pp. 533–550Afirmația citată privește rezumatul publicat al articolului, nu detaliile fazelor de construcție.
  8. [8]Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane — Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva
  9. [9]Taxe și tarife pentru anul fiscal 2026, conform Hotărârii nr. 310/2025 a Consiliului Județean Hunedoara — Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva
  10. [10]Muzeul si Situl Arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa | BookTes — BookTes — platforma de bilete indicată de MCDRPlatforma indicată în directorul de bilete online al MCDR afișează 33/11 lei, cu comisionul de procesare online inclus. Programul mai vechi de pe platformă nu înlocuiește anunțul datat al operatorului. Nu confirmă intrarea, parcarea sau zonele acoperite de bilet.
  11. [11]Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa — România Atractivă, MIPE programme
  12. [12]Plan urbanistic zonal pentru zona construită protejată Ulpia Traiana Sarmizegetusa — Memoriu general — Consiliul Județean Hunedoara